​Concluzii și discuții cu privire la rezultatele studiului. În formulare concluziilor trebuie s-a ținut cont de natura acestui studiu care investighează eficiența unui instrument creat pentru o intervenție de tip optimizare și dezvoltare personală. Prima concluzie care se poate desprinde este aceea că citirea rapidă este o abilitate individuală care poate fi antrenată și transformată într-o deprindere utilă. S-a putut deduce iar în cazul unor participanți s-a confirmat că nu au parcurs toate antrenamentele. Cu toate acestea o creșterea a vitezei de citire și optimizare a memoriei s-a produs aproape în toate cazurile. Acolo unde acest lucru nu s-a produs analiza calitativă a cazului a oferit clarificările necesare. 

Datele colectate au fost analizate pentru fiecare dintre cele trei grupe separat pentru că au reprezentat trei experimente distincte. Concluziile au fost formulate apoi atât referitor la fiecare grupă dar și comparativ din punct de vedere cantitativ și calitativ. Analizând graficele pentru viteza de citire pentru cele trei grupe de subiecți se pot observa valorile care arată stabilizarea performanței în faza A. Pentru faza B, datorită evoluției neliniare a performanței și a observației că ea se produce în salturi între paliere urmate de stabilizarea pe palierul nou atins s-a optat pentru utilizarea măsurărilor din follow-up. 

Metodologia utilizată în cadrul acestui studiu - continuare
Designul cercetării. Designul ales pentru acest studiu este experimentul cu un singur subiect cu nivele de bază multiple în cazul subiecților. S-a ales acest design datorită numărului mic de subiecți care a putut să fie gestionat prin utilizarea programului de antrenament în format offline. O variantă online ar permite gestionarea mai facilă a studiilor clinice randomizate cu acest instrument. De asemenea ne așteptăm ca modificările variabilelor dependente, în special viteza de citire (cpm) să fie ușor de evidențiat în formă grafică.

Metodologia utilizată în cadrul acestui studiu.
Obiectivele și ipotezele cercetării. Obiectivul principal al acestui studiu este să testăm eficiența programului de citire rapidă. Dacă prin folosirea acestui program rezultă o creștere a vitezei de citire atunci putem considera că obiectivul a fost atins. Pentru a nu denatura scopul principal al citirii, acela de a asimila și înțelege informații noi un alt obiectiv este acela ca acest câștig în viteza de citire să fie însoțit de păstrarea sau îmbunătățirea nivelului de memorare și înțelegere a textelor citite odată cu creșterea vitezei de citire.
Ipoteza formulată este că utilizarea sistematică a acestui program de antrenament va genera o creșterea vitezei de citire a participanților la studiu de 50-100% și o creștere a capacității de memorare și înțelegere a textelor citite cu 5-10% pornind de la valorile inițiale ale vitezei de citire și capacității de memorare, măsurate pentru fiecare participant.
 

Tehnica de citire rapidă.
Tehnica propriu-zisă de exersare a citirii rapide face apel la toate cele trei etape descrise anterior (articolele 7, 8 și 9) la care se adaugă modul cum sunt grupate cuvintele alăturate în așa fel încât să formeze unități propoziționale (construcții unitare cu valoare semantică). Ceea ce va rezulta în urma antrenamentului realizat ar trebui să ducă spre o subvocalizare total nesomatică a unităților propoziţionale dublată de o automatizare a funcţionării câmpului vizual expandat şi implicit a recunoaşterii şi selectarii unităţilor propoziţionale adecvate. 

Antrenamentul aparatului oculomotor (mușchii oculari și percepția parafoveală).
​
​1. Antrenamentul mușchilor oculari.
Aceiași manieră de parcurgere accelerată a unui text special conceput pentru antrenament, ca și în cazul procesării cognitive, asigură antrenarea mușchilor oculari. Se pleacă de la valori comparabile cu cele uzuale ale utilizatorului iar aceste valori ale vitezei de citire sunt incrementate (crescute) sistematic în mai multe trepte. 

Antrenamentul procesării semantice a informației prin citirea rapidă.
Citirea rapidă, așa cum este luată în considerare în acest program, constă în parcurgerea liniară (citirea), în manieră nesonoră și cu viteză mare a întregului text de citit, fără a sări cuvinte. Această precizare este importantă pentru a înțelege funcționarea programului dar și pentru a diferenția tehnica descrisă de alte tehnici care permit parcurgerea mai rapidă a unui material scris. Tehnicile alternative sunt de două tipuri.

Subvocalizarea somatică și nesomatică în actul citirii.
Cititul se învaţă rostind cu voce tare litere, silabe, cuvinte și alte construcţii fonematice din ce în ce mai complexe. Mecanismul de recunoaştere semantică a cuvintelor se sprijină şi  pe suportul auditiv, la început. Apoi, pe măsură ce se dezvoltă, această deprindere de decodare vizuală şi semantică se internalizează. Nu mai este nevoie să se audă vocea care citeşte. Cu toate acestea, deşi citirea se face în gând, mecanismul vocalizării, localizat la nivelul laringelui, continuă să funcţioneze. 

Percepția parafoveală (vederea periferică) în actul citirii.
​Cititul presupune atribuirea de semnificaţii fiecărui cuvânt în parte şi apoi includerea lor în construcţii mai complexe (propoziţii, fraze, paragrafe etc.), care capătă ulterior semnificaţii mai ample relativ la ansamblul textului. 

Aparatul oculomotor și parcurgerea accelerată a textului citit.
Muşchii globilor oculari sunt cei mai rapizi din organism. Mişcare pentru vizarea unui obiect se realizează într-un interval de 20 – 150 milisecunde (Hubel, 1988). Dacă se face un calcul simplu se poate constata că la viteza de parcurgere medie normală a unui text, de 250 cuvinte/minut, timpul necesar doar pentru parcurgerea unei litere este de 40 milisecunde iar un cuvânt este, în medie, fixat în 250 – 300 milisecunde (lungimea medie a cuvântului de 6-8 litere). Se cunoaşte de asemenea că parcurgerea unui text nu se face liniar ci în salturi, alternând faza de mişcare cu faza de repaus.