Citirea rapidă și cercetarea științifică - 5

Aparatul oculomotor și parcurgerea accelerată a textului citit.
Muşchii globilor oculari sunt cei mai rapizi din organism. Mişcare pentru vizarea unui obiect se realizează într-un interval de 20 – 150 milisecunde (Hubel, 1988). Dacă se face un calcul simplu se poate constata că la viteza de parcurgere medie normală a unui text, de 250 cuvinte/minut, timpul necesar doar pentru parcurgerea unei litere este de 40 milisecunde iar un cuvânt este, în medie, fixat în 250 – 300 milisecunde (lungimea medie a cuvântului de 6-8 litere). Se cunoaşte de asemenea că parcurgerea unui text nu se face liniar ci în salturi, alternând faza de mişcare cu faza de repaus.

---

​Ochiul vizează un cuvânt pe care îl fixează (faza se numeşte fixaţie, durează 250 milisecunde) apoi sare la urmatorul cuvânt (faza se numeşte sacadă, durează 20 milisecunde) (Opre, 2002). Concluzia este că muşchii globilor oculari nu sunt solicitaţi în actul citirii la capacitatea lor de lucru deşi au disponibilitatea de a gestiona fixaţii care să aibă durate din ce în ce mai mici, comparabile cu sacadele. Pentru comparaţie o viteză de parcurgere a textului de 1000 cuvinte/minut impune fixaţii de 70 milisecunde/cuvânt iar la 2000 cuvinte/minut durata fixaţiei/cuvânt scade la 35 milisecunde/cuvânt. În privința mișcărilor oculare Rise și Kliegl afirmă că au valori stabile de-a lungul vieții la adulți (2011). În același studiu este definit intervalul de fixație pe text (perceptual span) ca fiind intervalul care cuprinde 3-4 caractere la stânga punctului de fixație și 15-16 caractere la dreapta lui. Acesta este intervalul din care se extrag informațiile utile pentru citire. Hyona, Lorch și Kaakinen au determinat patru tipuri diferite de cititrori în funcție de modul în care realizează fixațiile pe text (2002).

• Cititori liniari rapizi – citesc textul fără să revină asupra cuvintelor deja parcurse
• Cititori care sumarizează neselectiv – nu parcurg textul integral și extrag concluzii
• Cititori liniari lenți – citesc textul dar au regresii frecvente pe cuvintele deja parcurse pentru a înțelege textul
• Cititori care structurează teamtica textului – citesc informațiile considerate relevante și extrag o structură a tematicii textului

Sunt oferite și valori concrete ale intervalului mediu al fixației pe text (în milisecunde, ms) și al vitezei de citire (în cuvinte/minut, cpm) pentru fiecare categorie de cititori. (Vezi tabelul 2)

​Tabelul 2

Tipuri de cititori în funcție de tipul de fixație pe text	Fixația medie (ms)	Viteza de citire (cpm)
Cititori liniari rapizi	209	231
Cititori care sumarizează neselectiv	206	109
Cititori liniari lenți	224	133
Cititori care structurează tematica textului	211	179

Ce este interesant de observat din aceste date sunt valorile relativ apropiate ale fixației pe text la cititorii liniari rapizi și lenți dar diferența semnificativă a valorilor vitezei de citire, diferență normală în cazul regresiei constante pe text realizată de cititorii liniari lenți. Aceste valori ale fixației pe text și vitezei de citire variază invers proporțional, adică cu cât intervalul de fixație este mai mic cu atât viteza de citire este mai mare când luăm în calcul parcurgerea lineară și integrală a textului. Celelalte două categorii de cititori folosesc metode neliniare și neintegrale de parcurgere a textului de unde și caracterul aparent nesistematic al valorilor măsurate. Ele nu prezintă interes din punct de vedere al acestui studiu dar pot face obiectul unor studii viitoare de sistematizare și optimizare și a acestui mod de citire care uneori este extrem de util în practica citirii, de exemplu atunci când ”scanăm” un text în căutarea unor cuvinte cheie are să ne ajute să îl înțelegem în timp foarte scurt. Această tendință de a sări peste anumite cuvinte dintr-un text, în timpul citirii lui, a fost investigată de Fitzsimmons și Drieghe (2013). Concluziile au arătat că o treime din cuvintele unui text parcurs prin citire normală, liniară sunt sărite și au fost enumerate categoriile de cuvinte care fac mai des obiectul acestui mod de a proceda:

• Cuvintele scurte
• Cuvintele repetate des
• Cuvintele predictibile relativ la contextul precedent citit
• Cuvintele monosilabice

O altă concluzie a studiului a fost că se realizeză procesări lingvistice complexe pentru a decide saltul de fixație peste cuvintele care îndeplinesc criteriile enumerate mai sus. Toate aceste informații ne pot ajută să formulăm ipoteza că o citire liniară, integrală și accelerată a unui text reprezintă o metodă mai eficientă de parcurgere și înțelegere a textului respectiv prin comparație cu citirea normală. Aparatul oculomotor are resurse disponibile ca să realizeze această sarcină. Citirea rapidă va elimina necesitate saltului peste anumite cuvinte și va redirecționa o parte din resursele decizionale spre înțelegerea textului. Este  nevoie doar de o formă adecvată de antrenare a acestei abilități. Odată dobândită, această deprindere a citirii rapide se va menține la fel cum s-a menținut și până acum citirea normală.

Bibliografie selectivă:

Fitzsimmons, G., Drieghe, D. (2013). ”How fast can predictability influence word skipping during reading”, Journal of Experimental Psychology: Learning, Memory, and Cognition Vol. 39, No. 4, pp. 1054–1063
Hubel, D. (1988). Eye, Brain, and Vision. W. H. Freeman & Co
Hyona, J., Lorch, R. F., Kaakinen, J. K. (2002). ”Individual differences in reading to summarize text: evidence from eye fixations patterns”,  Journal of Educational Psychology, Vol. 94, No. 1, pp. 44-55
Opre, A. (2002). Inconștientul cognitiv. Percepție subliminală și memorie implicită; aplicații în psihoterapie și publicitate. Editura ASCR, Cluj-Napoca
Risse, S., Kliegl, R. (2011). ”Adult age differences in the perceptualspan during reading”, Psychology and Aging, Vol. 26, No. 2, pp. 451-460