Citirea rapidă și cercetarea științifică - 12

Metodologia utilizată în cadrul acestui studiu - continuare
Designul cercetării. Designul ales pentru acest studiu este experimentul cu un singur subiect cu nivele de bază multiple în cazul subiecților. S-a ales acest design datorită numărului mic de subiecți care a putut să fie gestionat prin utilizarea programului de antrenament în format offline. O variantă online ar permite gestionarea mai facilă a studiilor clinice randomizate cu acest instrument. De asemenea ne așteptăm ca modificările variabilelor dependente, în special viteza de citire (cpm) să fie ușor de evidențiat în formă grafică.

---

Variabilele independente alese pentru studiu sunt viteza de parcurgerea a textului de antrenament și numărul de cuvinte grupate pentru o singură fixație. Viteza de parcurgere a textului de antrenament este operaționalizată prin valoarea intervalului de timp necesar pentru a citi o singură literă, conform schemei de echivalență descrisă la rubrica Instrumente. Această valoare este înmulțită pentru fiecare cuvânt sau grup de cuvinte cu numărul de litere și/sau caractere cuprinse în cuvântul sau grupul de cuvinte fixate. În felul acesta intervalul de fixație este direct proporțional cu lungimea grupului de caractere. Utilizarea acestei variabile  a fost proiectată să modifice viteza de citire a subiecților prin mecanismul antrenării musculaturii aparatului oculomotor și prin accelerarea procesărilor lexicale și mai ales semantice cuprinse în textul parcurs. Variabila lungime grup de caractere a fost proiectată să modifice viteza de citire a subiecților prin extinderea percepției vizuale și la nivelul parafoveei pentru cuprinderea unui număr mărit de caractere la o singură fixație pe text. Deși cele două variabile acționează diferit asupra variabilei depedente viteza de citire ele produc modificări în aceiași direcție deci efectul lor va fi cumulativ. În privința capacității de memorare și înțelegere modul de acțiune al variabilelor independente s-a considerat că este cumulativ (orice creștere a vitezei de citire îmbunătățește și memoria, în special MSD) dar nu s-a putut detecta o acțiune specializată. Studiile viitoare ar putea descompune constructul memorare și înțelegere în părți distincte care să fie adresate prin întrebări specifice la testele de viteză de citire și care să fie cuantificate separat. În aceste teste întrebările de atenție și înțelegere nu au fost cuantificate separat ci s-a considerat că fac parte din conceptul general de memorie implicat în actul citirii și învățarii.
Procedura. Procedura de derulare a acestui studiu a demarat după obținerea acordului de la toți cei 9 participanți. În prima fază fiecare a primit prin email un fișier cu instrucțiuni (Anexa 1) pentru setare mediului de lucru (WORD) ca să accepte programele scrise în fișiere și niște fișiere cu care a fost testată funcționarea testelor de viteză de citire, a chestionarelor și a fișierelor de antrenament. După ce aceste detalii au fost rezolvate pentru toți participanții s-a trecut la măsurarea performaței pentru viteza de citire și capacitatea de memorare. Aceasta este faza A a studiului și  a presupus realizarea de măsurători repetate în baseline, pentru toți participanții, pentru a detecta cât mai exact viteza de citire și capacitatea de memorare pentru fiecare dintre ei. S-au efectuat 7 măsurători la intervale de 4 zile. S-a convenit această regularitate cu subiecții pentru că și în faza B, de intervenție, urma să se aplice aceiași regulă. În fiecare zi de test subiecții primeau prin email testul și chestionarul aferent. După ce parcurgeau testul de viteză de citire textul era șters automat și se dechidea chestionarul în care subiecții marcau răspunsurile corecte și apoi era îl trimiteau înapoi la conducătorul studiului. În acest mod au fost colectate datele pe toată durata studiului. După cele 7 măsurători inițiale s-a putut trece la împărțirea subiecților în cele 3 grupe și la aplicare a intervenției pentru câte unul din subiecții din fiecare grupă. Ceilalți 2 din fiecare grupă au continuat să primească doar testele la nivel de baseline până s-a finalizat intervenția primului subiect. Apoi un al doilea subiect din fiecare grupă a trecut în faza de intervenție iar al treilea a continuat testele în baseline. La finalul interveției pentru al doilea subiect a intrat în faza B și al treilea subiect. Pentru fiecare dintre subiecții care a finalizat intervenția urmat o măsurare de follow-up a performanței la 2 săptămâni și apoi un interviu de cercetare calitativă (Anexa 4) derulat prin telefon sau skype și înregistrat cu acordul lor, pentru a putea culege datele. Doar 5 dintre participanți au fost de acord și au realizat acest interviu. După ce subiectul 1 a început faza B pentru subiecții 2 și 3 din fiecare grupă măsurătorile s-au făcut la fiecare 8 zile pentru a nu epuiza cele 15 teste pregătite pentru studiu. Instrucțiunile principale pentru fazele A și B au fost incluse în fișierul dedicat. Cea mai importantă instrucțiune în faza de testare a fost aceea de a citi fiecare test în ritmul propriu, fără a forța pentru a nu distorsiona performața și apoi a completa și trimite imediat chestionarul. Subiecții au primit, cu acordul lor, și înștiințări periodice prin SMS atunci când li se trimiteau testele de viteză de citire și antrenamentele. Pentru antrenamente indicația cea mai importantă a fost ca acest procedeu să fie repetat zilnic în perioada de intervenție de 20 de zile iar focalizarea să fie pe urmărirea și citirea textului marcat de cursor (cuvânt sau grup de cuvinte) și nu pe înțelegerea textului parcurs. Această înțelegere va surveni pe parcurs și mai ales pentru textele cu grupe de cuvinte grupate cu sens.
După primele 7 teste subiecții au fost împărțiți în 3 grupe pe baza similitudinii performanței în baseline. Astfel s-a constatat că trei dintre subiecți (femei) au valori ale vitezei de citire preponderent de 300-400 cpm. Aceasta a fost denumită Grupa300 și datele colectate au fost grupate în primul studiu. A doua grupă a generat valori la viteza de citire în intervalul 200-300 cpm și a fost denumită Grupa200. Grupa a treia a fost denumită GrupaB (cei trei bărbați) și a generat rezultate nesistematice la viteza de citire (intervalul 200-400 cpm). Intervenția propriu-zisă a durat 20 de zile pentru fiecare participant. După 4 zile de antrenament ei trebuiau să parcurgă testul de viteză de citire. Pe baza rezultatelor primeau următorul antrenament. Pentru fiecare subiect antrenamentul a fost adaptat cu performața realizată dar parametrii au fost incrementați sistematic chiar dacă într-o manieră conservatoare, cu pași mici.
Pentru o administrare optimă a resurselor și reducerea interferenței între participanții care se cunoșteau testele de viteză de citire au fost administrate decalat pentru a nu fi parcurse simultan de aceștia. Subiectul 1 a început cu T1, Subiectul 2 cu T2 ... Subiectul 9 cu T9. Fiecare a continuat cu numărul următor al testului până la 15 apoi au revenit la 1, 2 șamd. Parametrii care au mai variat în timpul antrenamentelor au fost succesiunea de viteze. Grupurile de cuvinte au fost urmate în aceiași succesiune de toți subiecții. Pentru toți s-au folosit aceleași texte pentru antrenament și în aceiași succesiune. După ce au finalizat studiul unii dintre participanți au dorit să continue să se antreneze pentru a-și îmbunătății performanța. Datele vor apare cu culori disticte în tabele și grafice. Nu s-a mai urmat procedeul AB ci s-au derula 2-4 sesiuni suplimentare de antrenament cu testatele aferente.
Analiza datelor. Datele la acest tip de experiment se analizează prin metoda grafică. Au fost construite graficele pentru fiecare grupă din cele trei atât pentru viteza de citire cât și pentru capacitatea de memorare. Pentru analiza datelor s-a ținut cont de valorile care sugerează stabilizarea performanței în faza A. Pentru faza B s-au luat în considerare valorile măsurate la follow-up datorită tendinței de stabilizare a performanței după evoluția în salturi și paliere. La memorie este vizibilă o tendință crescătoare dar cu evoluții contradictorii.