SpeeRead - Program online de citire optimizată și învățare eficientă ![]() Concluzii și discuții cu privire la rezultatele studiului. În formulare concluziilor trebuie s-a ținut cont de natura acestui studiu care investighează eficiența unui instrument creat pentru o intervenție de tip optimizare și dezvoltare personală. Prima concluzie care se poate desprinde este aceea că citirea rapidă este o abilitate individuală care poate fi antrenată și transformată într-o deprindere utilă. S-a putut deduce iar în cazul unor participanți s-a confirmat că nu au parcurs toate antrenamentele. Cu toate acestea o creșterea a vitezei de citire și optimizare a memoriei s-a produs aproape în toate cazurile. Acolo unde acest lucru nu s-a produs analiza calitativă a cazului a oferit clarificările necesare. Toate efectele metodelor de antrenament formulate de Glock (1947) au putut fi evidențiate și prin utilizarea acestui programului. Problematica evaluării performanței la citire în cpm (Wallot et al., 2014) a fost de asemenea constată. O posibilă rezolvare ar putea să vină prin definirea unor intervale de performață sugerate de evoluția în salturi și paliere a vitezei de citire. Discriminarea între salturile de viteză de citire între paliere sau în cadrul aceluiași palier ar putea să clarifice și mai mult acest aspect al măsurării. S-a estimat că o variație de ±20% a vitezei de citire poate fi considerată că se produce în aceiași zonă de performanță. Aceasta arată că 5 dintre participanții la studiu au rămas practic în aceiași zonă de performață. Argumentele particulare pentru care s-a întâmplat așa rămân să fie investigate mai departe pentru a îmbunătății aplicația. Caracterul puternic personalizat al experienței (Glock, 1947) este demonstrat de acest aspect menționat anterior dar și de alte date obținute. Unul din factorii care poate fi luat în discuție este motivația spre efort. Acest aspect a fost monitorizat în discuțiile cu participanții pornind de la presupunerea că motivația nu a fost la cotele optime atât timp cât participanții au fost invitați să participe la un studiu despre care nu știau ce efecte se pot aștepta să producă asupra lor. Cu alte cuvinte motivația extrinsecă a fost cea care a mobilizat mai degrabă participarea decât motivația intrinsecă. Posibilitatea să obțină o performanță cu un cost al efortului scăzută pare să fi moderat decizia de participare. Apoi rezultatele obținute au fost cele care au reglat nivelul acestei motivații. Acest lucru a reieșit și din discuțiile purtate la interviul calitativ. Un exemplu elocvent este cel al lui FO. El este un cititor pasionat deci nivelul motivației intrinseci pare să fi fost optim. Deși a obținut rezultate bune în baseline apoi pare că a înregistrat un progres modest la viteza de citire si declin de performață la memorie. Totuși la interviu a precizat ca ar trebui să poarte ochelari de vedere și el nu numai că nu poartă dar nici măcar nu are acei ochelari. Apoi a mai precizat că a făcut eforturi susținute să citească și să memoreze textul în faza A pentru că așa a crezut că e nevoie. Unele rezultate mai slabe în această fază se pare că au început să-l demotiveze. Rezultatele au continuat să nu fie satisfăcătoare nici în faza B. Expectanțele avute au fost foarte mari el așteptându-se la câștiguri mari în special la memorie. Au existat și condiții particulare de realizare a sarcinii destul de variabile. A folosit 2 calculatoare deoarece serviciul era în alt oraș decât domiciliu și a făcut antrenamentele în general seara și obosit. Toate acestea i-au deteriorat serios motivația extrinsecă. Din perspectiva studiului însă se poate presupune că nivelul real al performanței în baseline nu a fost concludent. Probabil că saltul de viteză de citire s-a situat în interiorul palierului. El a continuat însă antrenamentul și după studiu și aici se poate remarca o stabilizare a performaței la memorie, care nu mai suferit fluctuații severe. În privința vitezei de citire folosirea ochelarilor care să normalizeze vedera ar putea să ofere condiții necesare pentru creșterea vitezei de citire. La capitolul influenței factorilor personali se poate discuta evoluția lui AB. Ea avea 18 ani la data studiului și este de etnie maghiară. Motivația extrinsecă a fost mare pentru că se pregătea pentru bacalaureat. Efortul pentru performață a existat la început și a generat un plus care s-a atenuat prin măsurările repetate din faza A. La finalul fazei performanța s-a stabilizat. Apoi după sesiune a treia de antrenament saltul a fost de două paliere de performanță. Aceasta a necesitat pregătirea specială a sesiunilor 4 și 5 cu parametrii mai mari decât la ceilalți participanți din Grupa300. Acest salt s-a produs pe fondul respectării condițiilor de antrenament, care a fost făcut în lipsa distractorilor și a oboselii. Limba maternă diferită de limba română ar fi putut să constituie o piedică în performanță. Acest aspect nu a fost investigat dar dacă textele ar fi fost în limba maghiară poate performanța ar fi fost și mai bună. Un alt aspect care merită menționat relativ la motivație este citirea și înțelegerea instrucțiunilor. În discuțiile avute în faza preliminară toți participanții au cerut detalii despre procedura de lucru. Aceste detalii au fost oferite de fiecare dată cu precizarea că ele se găsesc și în instrucțiuni. Ulterior s-a dovedit că instrucțiunile nu au mai fost parcurse pentru clarificare și au fost urmate conform cu interpretare eronată sau incompletă sau chiar au fost ignorate. Acest aspect poate fi un factor al variabilității mari a performaței. Pentru optimizarea lui instrucțiunile ar putea fi incluse, într-o formă literară, în textele de test și antrenament. Acesta este și subiectul unui studiu care se dorește să fie realizat cu instrumentul în format online. Ipoteza formulată pentru acest studiu este că performanța este moderată de conținutul informațional al textelor folosite. Un alt aspect care ar putea să contribuie la optimizarea motivațională este cel al necesității și oportunității învățării citirii rapide. Pentru participanți a existat oportunitatea dar nu și necesitatea. În general optimizarea și dezvoltarea personală sunt motivate intrinsec dar în cazul acesta soluția citirii rapide nu este luată în considerare. E nevoie de un efort prealabil de informare cu privire la existența acestui potențial și abia apoi se poate lua o decizie dacă se dorește sau nu să fie utilizat. Deși ipoteză inițială conform căreia s-a considerat că se va produce o creștere a vitezei de citire între 50-100% la toți participanții la studiu nu s-a confirmat rezultatele obținute pot fi considerate încurajatoare din perspectiva instrumentului realizat. Confirmarea rezultatelor obținute cu alte instrumente este un prim pas. Pasul următor este perfecționarea instrumentului pentru a suplini cât mai eficient factorii personali ai utilizatorului. Existența unui program eficient și validat științific poate contribui la valorificarea potențialului uman și citirea rapidă are toate șansele să devină un instrument valoros de evoluție personală în societatea modernă.
Bibliografie selectivă: Glock, M. D. (1947). ”The effect upon eye-movements and reading ratee at the college level of three methods of training”, The Journal of Educational Psychology, pp. 93-106 Wallot, S., O’Brien, B. A., Haussmann, A., Hloos, H., Lyby, M. S. (2014). ”The role of reading time complexity and reading speed in text comprehension”, Journal of Experimental Psychology, Vol. 40, No. 6, pp. 1745-1765 © Copyright 2015-2025 SpeeRead Pentru informații suplimentare: [email protected] Comments are closed.
|
Călin DragomanPsiholog - Pasionat de mecanismele minții umane Articole despre citire rapidă optimizată și instruire eficientă
All
|