Citirea rapidă și cercetarea științifică - 8

Antrenamentul procesării semantice a informației prin citirea rapidă.
Citirea rapidă, așa cum este luată în considerare în acest program, constă în parcurgerea liniară (citirea), în manieră nesonoră și cu viteză mare a întregului text de citit, fără a sări cuvinte. Această precizare este importantă pentru a înțelege funcționarea programului dar și pentru a diferenția tehnica descrisă de alte tehnici care permit parcurgerea mai rapidă a unui material scris. Tehnicile alternative sunt de două tipuri.

---

Tehnici de scanare a unui text care presupun, în principiu, parcurgerea neintegrală a textului în diverse maniere (ex. în Z), pentru a extrage cuvinte cheie și a sintetiza cu ele informația din text și tehnici de ”fotografiere” a textului prin parcurgerea fiecărei pagini printr-o fixație asupra ei și urmată la final de diverse metode de actualizare a informației astfel ”fotografiate”. Aceste tehnici alternative nu fac obiectul acestui program de citire rapidă.
Software-ul dezvoltat pentru antrenament solicită progresiv crescător activitatea de procesare lingvistică și mai ales semantică a informației. Textul pentru antrenament este parcurs cu viteză progresiv crescătoare, la fiecare nouă parcurgere, cu scopul de a determina ochiul să perceapă informaţia vizuală iar creierul să proceseze semnificaţia ei. Focalizarea atenției este orientată spre citirea și înțelegerea cuvântului sau grupului de cuvinte marcate de cursor în intervalul calculat pentru fiecare fixație. Încă din această fază a antrenamentului este necesar să se urmărească înţelegerea textului, în ansamblu. Acest lucru va fi favorizat de gruparea cuvintelor alăturate în construcții care care au sens.  Parcurgerea textului cuvânt cu cuvânt sau pe grupe de cuvinte alăturate, cu viteza din ce în ce mai mare, este o fază a antrenamentului şi are rolul de antrena muşchii globilor oculari la nivel fiziologic dar şi procesele atenţionale şi cognitive la nivel psihic. Hausfeld (1981) a subliniat importanța strategiilor de citire nesonoră pentru înțelegerea textului într-un studiu în care a comparat înțelegerea a trei texte cu grade de dificultate diferite citite sau audiate la viteze de 180 cpm, 290 cpm și 380 cpm. La aceste viteze nu au existat diferențe de înțelegere dar pentru viteze de parcurgere mai mari nu mai este posibilă redarea lor sonoră datorită distorsiunilor generate de viteza de redare. Viteza medie de citire la adulți este estimată la 250 cpm iar la studenți la 280-340 cpm (Kershner, 1964). Diferența atribuită studenților ține de caracteristicile personale ale acestora deoarece ei citesc mai mult în perioada studiilor. Tot Kershner (1964) constată că cititorii lenți au timpi de citire semnificativ mai mari decât cei rapizi atunci când citesc texte dificile. Și aici caracteristicile personale influențează semnificativ performanța. Procesarea lexicală a textului citit este influențată de frecvența cuvintelor care se repetă în text dar nu și de alternanța literelor majuscule cu cele minuscule în scrierea cuvintelor (ex. text se decodează în același interval de timp ca și tEXt) (Reingold, Yang & Rayner, 2010). Citiorii rapizi aloca mai multe resurse cognitive pentru decodarea semnatică a textului în defavoarea decodării lexicale. Ei sunt mai motivați să citească tocmai pentru că citesc și procesează mai repede informația și câștigă timp pentru alte activități. Înțelegerea textului crește cu viteza de citire. Cititorii lenți au dificultăți în sintetizarea informației datorită volatilității MSD în timp. Viteză mărită de citire și capacitatea mărită de înțelegere a textelor sunt predictori pentru succesul școlar (Williams, Skinner & Jaspers, 2007). Toate aceste informații accentuează necesitatea dezvoltării capacității de procesare semnatică (dominantă) și lexicală (recesivă) în procesul deprinderii citirii rapide. Focalizarea în sarcină este aici pe citirea și înțelegerea cuvintelor care sunt marcate în text cu un cursor colorat. Acest cursor se mișcă pe text iar cuvintele vor fi citite și înțelese în ritmul de mișcare a acestui cursor.

Bibliografie selectivă:

Hausfeld, S. (1981). ”Speed reading and listening comprehension for easy and difficult materials”,  Journal of Educational Psychology, Vol. 73, No. 3, pp. 312-319
Kershner, A. M. (1964). ”Speed of reading in an adult population under differential conditions”, Jurnal of Applied Psychology, Vol. 48, No. 1, pp. 25-28
Reingold, E. M., Yang, J., Rayner, K. (2010). ”The time course of word frequency and case alternation effects on fixation times in reading: evidence for lexical control of eye movements”, Journal of Experimental Psychology: Human Perception and Performance Vol. 36, No. 6, 1677–1683
Williams, R. L., Skinner, C. H., Jaspers, K. E. (2007). ”Extending research on the validity of brief reading comprehension rate and level measures to college course success”, The Behavior Analyst Today, Vol. 8, Issue 2, pp. 163-174