Citirea rapidă și cercetarea științifică - 10

Tehnica de citire rapidă.
Tehnica propriu-zisă de exersare a citirii rapide face apel la toate cele trei etape descrise anterior (articolele 7, 8 și 9) la care se adaugă modul cum sunt grupate cuvintele alăturate în așa fel încât să formeze unități propoziționale (construcții unitare cu valoare semantică). Ceea ce va rezulta în urma antrenamentului realizat ar trebui să ducă spre o subvocalizare total nesomatică a unităților propoziţionale dublată de o automatizare a funcţionării câmpului vizual expandat şi implicit a recunoaşterii şi selectarii unităţilor propoziţionale adecvate. 

---

​Şi aceasta selectare a unităților propoziţionale este un proces relativ complex care presupune baleierea unei serii de cuvinte alăturate, extragerea unei semnificaţii comune şi inserarea unei pauze de separare faţă de unitatea următoare. Decizia de a insera pauza poate să survină însă după baleierea unui număr mai mare sau mai mic de cuvinte, căci pauza ar trebui să definească logic semnificaţia construcţiei făcute. Pentru că această fază a antrenamentului este cea mai eficientă toate textele din program vor urmări acest model, care are deja preselectate astfel de unităţi propoziţionale, restrânse sau extinse, şi care se folosesc în antrenamentul de citire rapidă pentru a extrage cu uşurinţă sensurile şi semnificaţiile care însoţesc textul citit. Aceste modele de preselectare nu sunt unicele posibile. Unităţile propoziţionale sunt formate prin gruparea cuvintelor alăturate în construcţii cu sens dar care au lungime varibilă. Prin antrenament se trece prin toată gama de viteze programate pentru parcurgerea textului. În practica citirii rapide decizia formării acestor unităţi aparține însă cititorului şi nu maşinii. În momentul citirii unui text oarecare, în afara antrenamentului, fiecare cititor v-a selecta aceste unităţi propoziţionale conform cu propriile posibilităţi de parcurgere a textului şi cuprindere în câmpul vizual.
Aceste concluzii enunțate mai sus se regăsesc în două studii. Primul utilizează metoda prezentărilor vizuale seriale rapide (secvențe scurte de 2-5 cuvinte grupate în construcții cu sens și prezentate rapid într-un ecran mic pentru a nu necesita realizarea sacadelor oculare; sacadele sunt înlocuite cu schimbarea rapidă a textului în ecranul respectiv) și concluzionează că citirea rapidă permite o mai bună înțelegere a textului afișat prin metoda prezentărilor vizuale seriale rapide (Juola, Ward & McNamara, 1982). Se poate formula însă o obiecție aici. Aceasta este o metodă bazată pe utilizarea calculatorului care nu antrenează în nici un fel mușchii oculari. Ea totuși antrenează procesarea semantică a unor grupe de cuvinte și implicit percepția parafoveală. Totuși metoda aceasta de citire rapidă generează dependență de dispozitiv pentru că nu poate fi practicată în absența lui. Prin comparație, metoda prezentată în acest studiu este independentă de dispozitiv. Odată învățată, citirea rapidă poate fi utilizată autonom și independent de suportul textului (hârtie sau ecran). Klauda și Guthrie (2008) au investigat influența a trei componente ale fluenței în citire asupra înțelegerii textului citit. Aceste componente sunt cuvântul, fraza scurtă cu unitate lexicală (care are sens) și paragraful. Concluzia majoră a studiului a fost că înțelegerea textului citit corelează pozitiv cu aceste unități de fluență în parcurgerea unui text. Informațiile din aceste două studii vin să întărească ipoteza că acest mod de a parcurge un text, prin citirea unor grupe de 2-7 cuvinte alăturate care au sens, este o metodă adecvată pentru citirea rapidă pentru că favorizează atât viteza de parcurgere cât și înțelegerea textului citit.
În încheiere prezentăm și principiile pe care ar trebui să le înglobeze un program de citire rapidă așa cum au fost ele formulate de Quinn, Nation & Millett, (2007):

• Textele să fie uşoare
• Focalizarea este pe viteză
• Programul se derulează intensiv
• Activitatea să fie izolată, de sine stătătoare
• Metoda se centrează pe citirea unităţilor propoziţionale şi înţelegerea contextului
• Se setează ţinte de atins pentru a menţine încrederea participanţilor
• Se monitorizează progresele pentru menţinerea motivaţiei

Bibliografie selectivă:

Juola, J. F., Ward, N. J., McNamara, T. (1982). ”Visual search and rapid serial presentations of letter strings, words and text”, Journal of Experimental Psychology: General, Vol. 111, No. 2, pp. 207-227
Klauda, S. L., Guthrie, J. T. (2008). ”Relationships of three componentsof reading fluency to reading comprehension”, Journal of Educational Psychology, Vol. 100, No. 2, pp. 310-321
Quinn, E., Nation, I. S. P. & Millett, S. (2007). „Asian and Pacific Speed Readings for ESL Learners”, English Language Institute Occasional Publication Number 24