Citirea rapidă și cercetarea științifică - 4

Procesarea semantică a informației citite pe calea cerebrală dominantă
Atunci când este folosit limbajul antrenează mai multe zone și implicit căi cerebrale pentru funcționarea sa. Aceste zone sunt descrise de (Radu, Druțu, Mare, Miclea, Podar & Preda, 1991). Limbajul oral care presupune percepția și decodarea sunetelor antrenează zonele auditive din lobul temporal (centrul Wernicke). Actul vorbirii antrenează zonele motorii din lobul frontal (centrul Broca și zonele adiacente). Citirea antrenează zonele primare și adiacente din lobul occipital și cele motorii și vizuale din lobul temporal. Funcțiile ligvistice se consideră că sunt localizate în emisfera dominantă dar se cunosc și cazuri de bilateralitate. 

---

Totuși există o mare variabilitate a bazei neurofiziologice a limbajului în ceea ce privește zonele de detaliu aferente funcționării acestuia ceea ce poate explica în mare măsura existența factorilor personali și justifica necesitatea soluțiilor personalizate pentru antrenamentul în citirea rapidă. Această variabilitate se poate vedea și în manifestarea a diferite perturbări ale limbajului atunci când apar leziuni  în aceleași arii corticale și ele sunt de aproximativ aceiași întindere. În parcursul firesc al dezvoltării umane achiziția limbajului este posibilă prin dezvoltarea prealabilă a suportului biologic dar și a stucturilor cognitive. Cercetările realizate de descendența piagetiană (Radu et al., 1991) au arătat că stucturile lingvistice  sunt dependente funcțional de cele cognitive prin studii care țin cont de achiziționarea noțiunii de conservare. Subiecții non-conservativi diferențiază mai puțin precis caracteristicile fizice (lungime și grosime) decât cei conservativi (mic versus lung-scurt și gros-subțire). Deasemenea subiecții conservativi diferențiază lexical prin structuri bipartite (acest creion este lung și subțire, celălalt este scurt și gros) pe când cei non-conservativi folosesc structuri cvadripartite (acest creion este lung, celălalt este scurt; acest creion este subțire, celălalt este gros). Alte cercetări au evidențiat acest aspect al dependeței funcționale ligvistice de cea cognitivă prin folosirea timpului verbelor și adverbelor care sunt folosite adecvat pe măsură ce se produce maturizarea cognitivă. Rezultatele acestor cercetări vin să susțină teza conform căreia structurile cognitive sunt dominante în raport cu cele ligvistice care sunt recesive. Alte cercetări, din domeniul neurofiziologiei, vin să întărească această teză a dominaței cognitive. Folsindu-se eclectrozii implantați în creierul unor bolnavi (în scop terapeutic) s-au pus în evidență tipuri diferite de coduri nervoase. Unul pentru prelucrarea semnalului acustic (lingvistic) și altul (semnatic) pentru informația purtată de a semnalul vocal. Fiecare dintre aceste coduri urmează paternuri de impulsuri diferite pe căi cerebrale diferite, din moment ce fiecare componentă a informației este procesată în centrii cerebrali diferiți. Acest lucru este valabil pentru orice fel de limbaj folosit în comunicare, fie că vorbim de limbajul natural sau de limbajele formale, care și ele asociază semnificații operatorilor folosiți. Dovezi suplimentare ale acestei condiționări de tip dominant-recesiv între aspectele cognitive și ligvistice au fost aduse recent și de Smith, King, Jayaka și Morris (2014) într-un studiu la care au participat supraviețuitorii adulți ai unor tumori cerebrale avute în copilărie. Conform acestui studiu căile cerebrale formate din materia albă din lobul occipito-temporal sunt importante în citirea cuvintelor iar cei care au avut deficiențe în zona respectivă, în copilărie, pot prezenta deficiențe în citire. Aria occipito-temporală este o zonă critică pentru sistemul de citire, cu rol în citirea fluidă și îmbunătățirea abilităților de citire. Disfuncțiile în actul citirii sunt date de diferențele de funcționare ale acestei arii la cititorii normali față de cei cu dizabilități. Alexia (incapacitatea de a citi) apare ca urmare a unor deteriorări în girusul angular și a conexiunii cu aria occipito-temporală. Dislexia apare ca urmare a întreruperii funcționale dintre girusul angular și aria occipito-temporală (Smith et al., 2014). Ținând cont că în actul citirii sunt implicate zone atât din lobul occipital cât din lobul frontal (Radu et al., 1991) și că doar afectarea lobului occipital poate genera inclusiv incapacitatea de a citi putem pune în evidență importanța zonei occipito-temporale în deprinderea citirii rapide. Procesarea sensului informației citite și, prin extensie, a sensului oricărui tip de informație vizuală, cu prioritate, este un scop al antrenamentului în citirea rapidă care este astfel structurat ca să satisfacă această cerință.

Bibliografie selectivă:

Radu, I., Druțu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991). Introducere în psihologia contemporană. Editura Sincron, Cluj-Napoca
Smith, K. M., King, T. Z., Jayakar, R. & Morris, R. D. (2014) ”Reading skill in adult survivors of child brain tumor: a theory-based neurocognitive model”, Neuropsychology, Vol. 28, No. 3, pp. 448-458