Citirea rapidă și cercetarea științifică - 2

Scopul principal al acestei serii de articole este să prezinte pașii făcuți până acum de mine în direcția dezvoltării programului de citire rapidă și mai ales în ceea ce privește testarea eficienței acestui program. Una din ideile care am fost îndrumat să o adopt încă de la început a fost să iau în considerare și memorarea și înțelegerea textului parcurs prin citirea rapidă. Citirea rapidă fără înțelegerea informației parcurse este efort irosit.

---

Am început să lucrez la program din ianuarie 2013. Programul are două componente de bază. Prima este componenta de testare și cuprinde testele de viteză de citire împreună cu chestionarele aferente fiecărui test. Au fost în total 15 teste de viteză de citire. Fiecare test este un text de 1500-2000 de cuvinte, cu tematică diversă și scris sub formă de proză scurtă. Chestionarul aferent fiecărui test conține 10 întrebări din textul respectiv. Fiecare întrebare are 4 variante de răspuns din care doar un răspuns este corect. Întrebările sunt în așa fel formulate încât să reflecte memoria, atenția și înțelegerea textului de către utilizator. Ponderea este pe întrebările de memorie, aproximativ 60%, restul fiind întrebări de atenție și înțelegere a textului citit. A doua componentă este partea de antrenament propriu-zisă. Sunt același gen de texte de proză scurtă, scrise într-o manieră descriptivă, fără dialoguri, pentru a ușura utilizarea lor. Antrenamentul constă în urmărirea unui cursor colorat care marcheză un cuvânt sau mai multe cuvinte alăturate și care se mișcă pe text cu viteză din ce în ce mai mare. O descriere detaliată a instrumentului va fi făcută în articolele viitoare. Primele teste le-am realizat pe mine , după ce am pus la punct cele două componente. Prima dată mi-am testat viteza de citire și valoare găsită a fost de 230 cuvinte/minut. Pentru antrenamentul propriu-zis nu am putut recurge la un algoritm anume deoarece acesta nu era încă conceput. Atunci am luat decizia de a testa eficiența programului în mod practic, în procesul de elaborare a programului. De fiecare dată când am testat diverse soluții tehnice am lăsat programul să ruleze complet și l-am folosit pentru antrenament. Acest procedeu de antrenament a fost unul nesistematic și a durat aproximativ trei luni. Atunci când am finalizat programul am făcut o nouă măsurare a vitezei de citire la care rezultatul a fost de 330 cuvinte/minut. Așadar a rezultat o creștere a vitezei de citire de 100 de cuvinte/minut. Am considerat încurajator rezultatul. Următoarea testare am făcut-o în luna iunie 2013, după un interval de timp în care nu am mai folosit deloc programul pentru antrenament. Rezultatul la viteza de citire a fost tot de 330 cuvinte/minut. Am observat această creștere a vitezei de citire și indirect, la lecturarea unor cursuri de lungime standard de 100 de pagini, pe care am constatat că le parcurgeam mai repede. În aceași perioadă de timp, în luna iunie 2013, programul am rugat alte două persoane să testeze programul. Am folosit primele 3 teste de viteză de citire plus chestionarele de memorie pentru măsurători de pretest. A urmat apoi parcurgerea antrenamentului timp de 5 zile, câte 20 de minute pe zi. La final, pentru posttest am utilizat următoarele 3 teste de viteză de citire plus chestionarele aferente. Aceasta a fost prima utilizare sistematică a programului, cu scopul de a schița un posibil algoritm de lucru cu acest instrument. Rezultatele obținute au arătat o creștere a vitezei de citire cu 40-80 cuvinte/minut și a capacității de memorare cu 3-5%. În imaginea de mai jos se regăsesc datele colectate. Acest prim test m-a ajutat să formulez și primele concluzii cu privire la eficiența programului și m-a ajutat la conturarea  unor soluții pentru derularea antrenamentului pe o perioadă mai lungă de timp. După acest prim experiment s-a conturat ideea utilizării unor sesiuni de antrenament de 4-5 zile, cu aceiași parametrii de efort, separate între ele de teste de măsurare a performanței. De asemenea mi s-au confirmat anumite ipoteze cu privire la acest demers. De exemplu am putut constata tendința utilizatorilor de a citi cât mai repede posibil la testele de viteză de citire ceea ce distorsionează rezultatele. Valorile mai mari obținute inițial pot pune în umbră performața obținută la testul final. O soluție este să se realizeze, în momentele cheie ale procedurii, teste multiple. Obișnuința parcurgerii testelor determină revenirea treptată la viteza de citire uzuală a utilizatorului. Altfel chiar și utilizarea mediei vitezelor poate să reflecte eronat performanța inițială. În timp s-a dovedit că măsurătorile repetate în baseline (David, 2006a) sunt o soluție mai bună pentru determinarea mai exactă a nivelului inițial de performanță. Același procedeu de măsurare repetată poate fi folosit apoi și la finalul antrenamentului și la follow-up, pentru a cuantifica câștigul obținut și stabilitatea în timp a performanței. În acest prim experiment nu au existat măsurători de follow up.

​În urma acestui experiment am decis ca un program complet de antrenament să dureze 20 de zile, separate în 5 sesiuni a câte 4 zile fiecare. La început se vor parcurge 3 teste de viteză de citire și capacitate de memorare. Între 2 sesiuni se va parcurge doar câte un test. La final și la folow up câte 3 teste. În total e nevoie de 13 teste.
După încheierea acestui prim experiment nu am mai fost folosit programul pentru a continua antrenamentul. Următoarea măsurare a vitezei mele de citire am făcut-o în luna decembrie 2013, premergător începerii următorului studiului experimental, în care au fost implicați 9 participanți. Valoarea măsurată a fost tot în jurul vitezei de citire de 330 cuvinte/minut. De menționat că în toată această perioadă eu nu am parcurs și testele de memorie pentru că eu le-am elaborat și răspunsurile îmi erau cunoscute. Și performața la citire poate fi influențată de cunoașterea prealabilă a textului. Măsurători ulterioare au arătat că utilizarea unui text la prima citire reduce performața cu aproximativ 5-10% la viteza de citire dar nu se pune problema revenirii la valori asemănătoare cu performața avută înainte de începerea antrenamentului. Sunt însă alți factor personali (David, 2006b) care pot să influențeze semnificativ performața și aici merită menționați: gradul de dificultate al unui text, lipsa purtarea ochelarilor de vedere, limba diferită de limba maternă a textului folosit. Detalii suplimentare vor fi discutate în capitolul dedicat cercetării calitative.

Bibliografie selectivă:

David, D. (2006a). Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Iași: Editura Polirom.
David, D. (2006b). Psihologie clinică şi psihoterapie. Fundamente. Iași: Editura Polirom.