Sesiunea 4 - Antrenament Citire Rapidă

Apasă START și începe antrenamentul.
Urmărește și citește cuvintele marcate.

START >> Continuă >>

Viteza: cpm.  Parcurgerea: a textului  Grupele de cuvinte: 

3

Ultimele două săptămâni au fost de foc pentru el. Erau de altfel primele săptămâni în care făcea cursul de Citire Rapidă în acest format și cu studenți adevărați. Cei de la Universitate îi asiguraseră o sală în care să poată să își organizeze orarul în așa fel încât să fie accesibil și de către cursanți. Nu îl deranja să vină la ora opt seara la Universitate. Ora a fost aleasă de comun acord, după interminabile discuții. Fiecare dintre cei prezenți aveau câte ceva de spus, de făcut sau de rezolvat la diverse ore ale zilei. Încet, programul s-a îndreptat înspre seara și într-un final, toată lumea a căzut de acord că vor putea să participe regulat la cursuri de la această oră. Deși pentru concentrare era o oră destul de târzie, el se baza pe faptul că avea să discute mai mult cu ei, avea să le răspundă la întrebări și să găsească soluții la diferitele probleme pe care aceștia le întâmpinau în timpul antrenamentelor de Citire Rapidă. Antrenamentele le făceau oricum individual, fiecare în mediul său, în oaza lor de liniște. Aici nu avea cum să intervină. Cel mult, le-a propus celor care considerau că nu reușeau să își găsească o jumătate de oră pe zi în care să se ascundă de toată lumea și să își facă antrenamentele liniștiți, să vină în sala de curs seara și să le facă acolo. Dar nimeni nu a dorit acest lucru. Nimeni nu locuia atât de aproape de Universitate încât să merite drumul până acolo pentru o jumătate de oră de liniște. Deși, pentru psiholog și pentru studiile sale, antrenamentele în condiții perfecte ar fi însemnat rezultate bune și de asemenea o progresie bună. A încercat în aceste două săptămâni să adune cât mai multe date, să se adapteze din mers la toate situațiile care apăruseră și la toate problemele pe care le-au întâmpinat studenții. A trebuit să reia de fiecare dată discursurile motivaționale, acelea în care le povestea cum citirea rapidă nu este o formă de scanare a textului, care presupune extragerea rapidă a informației dorite fără să se mai parcurgă textul, ci căutând exact ceea ce interesează.

->4

Citirea rapidă înseamnă parcurgerea integrală a textului și creșterea graduală a vitezei de citire prin antrenarea mușchilor globilor oculari, care de altfel sunt cei mai rapizi mușchi din corp. Aceștia pot să focalizeze un cuvânt la viteze de până la 30 de milisecunde, ceea ce înseamnă foarte mult în contextul în care un cititor normal focalizează un cuvânt în aproximativ 250 – 300 de milisecunde. La această viteză, cititorul parcurge un text cu viteza de aproximativ 250 de cuvinte pe minut. Prin antrenamente, se poate ajunge la viteze de citire de peste 1000 de cuvinte pe minut. Un alt aspect pe care îl prezenta de fiecare dată era cel legat de modul în care fiecare om a învățat să citească, respectiv faptul că toată lumea a învățat să citească textele cu voce tare. Chiar dacă în momentul în care textul nu se mai citea cu voce tare, creierul transmitea în continuare informație către corzile vocale, care reacționau și munceau în fundal, simulând vorbirea. Psihologul le spunea la fiecare oră că dacă s-ar conecta un laringofon la corzile vocale în timp ce se citește un text, s-ar putea simți vibrațiile produse de corzile vocale care lucrează. Citirea Rapidă poate să elimine acest reflex, permițând în acest mod creierului să primească informația doar de la ochi, fără să mai fie nevoit să se concentreze și pe corzile vocale. Dar acest lucru se poate întâmpla doar la viteze de citire de peste 900 de cuvinte pe minut. În acel moment, corzile vocale nu mai pot să țină pasul cu viteza de citire, astfel că se va renunța la utilizarea lor, la acest reflex menținut tot timpul vieții într-un mod oarecum inutil, și se va aloca întreaga energie înspre mișcările oculare, preluarea informației și prelucrarea acesteia. Îi făcea plăcere să observe reacțiile cursanților. Unii dintre ei ascultau cu atenție ceea ce spunea, în timp ce alții păreau a fi sătui de repetarea unora dintre aceste elemente. Avea grijă însă să interacționeze cu ei, un lucru foarte important de altfel. Îi făcea plăcere să pună întrebări și să îi provoace la discuții în contradictoriu.

->5

De altfel, fiecare avea câte o părere cu privire la ceea ce înseamnă Citirea Rapidă pentru el însuși. Domnul îmbrăcat tot timpul la costum și cu ochelarii cu ramă neagră s-a confesat primul, spunând că pentru el, Citirea Rapidă înseamnă un alt mod în care poate să își dezvolte creierul. El consideră că la fel ca orice alt mușchi din corp, creierul poate să fie antrenat și dezvoltat pe tot parcursul vieții. Spunea că își dorește să reușească să atingă pragul de 1000 de cuvinte pe minut, lucru care putea să fie posibil, având în vedere că reușise să citească la test cu peste 600 de cuvinte pe minut. Psihologul vedea în el mult potențial, ceea ce îl punea cumva în fruntea listei cursanților. A mai spus și că a venit la curs pentru că îi place de doamna rujată strident, dar extrem de frumoasă și tot timpul aranjată și cu o ținută elegantă. Întreaga clasă a început să râdă, dar el era foarte serios. Ea a roșit și a lăsat privirea în pământ pentru o clipă, după care l-a ațintit cu o privire directă. I-a spus că pentru a ieși cu ea în oraș, trebuie să îi arate testul în care a citit cu 1000 de cuvinte pe minut. Din nou toată clasa a râs. Dar psihologul a observat privirile celor doi și seriozitatea de pe chipul lor. Ei nu glumeau. Ei vorbeau serios și fiecare își dorea să petreacă timp alături de celălalt. În clasă mai era o persoană care nu râdea, un tânăr care deseori arunca priviri timide înspre acea femeie. Se putea observa în mișcările și atitudinea lui că avea o lipsă acută de socializare și cu siguranță nu avea foarte mulți prieteni prin preajmă. Posibili să fi venit la cursul de Citire Rapidă doar pentru a mai cunoaște lume și pentru a interacționa cu alte persoane. Sau poate doar pentru a încerca să interacționeze. Încă era prea devreme pentru a-și da seama cu exactitate care dintre variante era cea adevărată. Psihologul a ales pentru moment să își concentreze atenția asupra celor doi care între timp se angajaseră într-un schimb de replici tăioase, în care ea îi spunea că nu îl crede capabil de o asemenea performanță, iar el o asigura că va avea alături de el cea mai frumoasă ieșire în oraș din întreaga ei viață. Toată lumea a trecut amuzată peste episodul acela. În schimb, cei doi puteau fi văzuți tot mai des unul lângă celălalt.

->Variabil

Se formaseră încet grupuri de câte două sau trei persoane, pe care îi observa discutând ori de câte ori intra în sala de curs, sau atunci când făceau câte o pauză. Unul dintre ei a întrebat într-o zi cum poate un grup de colegi de la locul său de muncă să facă toți în același timp acest curs. Psihologul a găsit destul de ciudată întrebarea, mai ales că deja se întâlniseră de câteva ori și acel personaj ar fi putut să dea el răspunsul la această întrebare a colegilor săi. Oricum, l-a lămurit cât a putut de bine cu privire la acest aspect, spunându-i că era necesar să știe pentru ce au nevoie de citire rapidă, dacă este pentru serviciu sau pentru dorința lor de dezvoltare pe plan personal. De asemenea, l-a rugat să îi întrebe dacă pot să își aloce cam o jumătate de oră pe zi pentru a parcurge textele din antrenamente și dacă reușesc să își găsească un loc liniștit în care să facă antrenamentele. Dar în final, i-a spus că cel mai corect pentru toată lumea ar fi să se întâlnească el cu acei colegi și să le explice în detaliu ce înseamnă Citirea Rapidă și să identifice împreună modul în care îi poate ajuta pe aceștia. La o altă întâlnire, băiatul cu scleroza în plăci era destul de trist și nervos. Spunea că nu reușește să se concentreze îndeajuns și că obosește foarte tare atunci când parcurge antrenamentele. Psihologul s-a gândit imediat că ar putea să fie o situație similară cu cea a fetei din Franța, care nu purta ochelarii atunci când citea, chiar dacă știa că așa ar fi trebuit. Dar băiatul a spus că el îi poartă. După ce l-a rugat să îi spună mediul în care își face antrenamentele, a aflat că acesta obișnuiește să le facă seara, după ce s-a pus în pat, cu laptopul pe genunchi și cu lumina stinsă. Astfel au reușit împreună să identifice problema, care provenea de la momentul ales pentru antrenament, când el era deja destul de obosit după ziua de muncă și nu mai putea să fie suficient de atent la ce avea de făcut.

->Variabil

Andrei a vorbit o singură dată în fața lor, părând tot timpul un bărbat cu ochii triști. Ulterior a aflat povestea lui, divorțul și lupta pentru custodia băiatului său. Cu siguranță nu era un lucru nici plăcut și nici liniștitor. Avea nevoie de cursul de Citire Rapidă pentru că lucra la o editură unde trebuia să citească foarte multe manuscrise în timpi record. A recunoscut într-o discuție particulară pe care a avut-o cu el, după un curs, că obișnuia să ia un manuscris și să îi citească primele cinci pagini și ultimele cinci pagini. Dacă scrierea se încadra în tiparul impus de editură, iar acțiunea părea a fi destul de consistentă, personajele implicate aveau personalitate proprie și mesajul era transmis clar și concis, atunci accepta să citească mai departe. În caz contrar, nu se mai obosea. Când a luat cuvântul în fața clasei, se observa cu ușurință că era obișnuit să vorbească în public. Nu făcea pauze și discursul lui mergea cursiv, uneori cu ușoare intonații pe lucrurile pe care dorea să le sublinieze, să le scoată în evidență. A dorit să prezinte o situație întâlnită pe parcursul antrenamentelor pe care le-a făcut. A punctat faptul că atunci când cursorul ajunge la finalul unui rând, și trece la următorul rând, ochii trebuie să se ajusteze și să focalizeze cuvântul de la începutul rândului. Acest lucru nu reprezenta o problemă la viteze de citire mici sau la grupe de cuvinte de câte două sau trei. Dar atunci când viteza creștea și grupele de cuvinte erau mari, acestea rupându-se la finalul rândului, ochii nu mai reușeau să focalizeze începutul rândului, ceea ce ducea la pierderea sensului frazei și a grupului de cuvinte. Mai mulți cursanți din sală au vociferat, susțindându-i observația lui Andrei. Psihologul l-a ascultat cu atenție și a intervenit pentru a-l lămuri cu privire la acest aspect. Observația era una foarte bună, dar antrenamentul în sine constă în a-ți obișnui ochii să focalizeze cuvintele cu viteză cât mai mare și totodată să îi învețe să cuprindă dintr-o privire un grup mare de cuvinte. Vederea periferică era de asemenea antrenată. Este normal să nu reușești la început să cuprinzi cu vederea și să focalizezi aceste cuvinte care ”se pierd”, dar pe măsură ce se va progresa cu antrenamentul, grupele de cuvinte vor putea să fie urmărite și înțelese tot mai ușor.

->Variabil

Psihologul a ținut să precizeze un lucru foarte important în cadrul antrenamentelor și anume că la început nu este obligatorie înțelegerea globală a textului ci doar semnificația grupelor de cuvinte trebuie înțeleasă. Treptat, pe măsură ce se vor obișnui cu tehnica, vor trece și la înțelegerea textului în ansamblu. Aceasta este defapt strategia citirii rapide. Oricum, având în vedere că în acest moment, orice om citește sacadat, cuvânt cu cuvânt, la finalul cursului de Citire Rapidă, scopul este de a reuși să se citească grupe de câte două sau mai multe cuvinte alăturate. Nu este foarte dificil, dar având în vedere că toată viața s-a citit sacadat, a trece într-o lună la citirea pe grupe de câte două sau mai multe cuvinte, reprezintă o evoluție. Psihologul a mai punctat un aspect pe care îl repeta la fiecare ședință. Grupele de cuvinte de câte cinci sau șapte cuvinte nu vor putea să fie citite în mod normal la început. Acelea sunt realizate de așa natură încât să antreneze mușchii oculari și să crească viteza de focalizare. Privind acum în retrospectivă, cele două săptămâni au constat în descoperirea modului în care cursanții reacționează la instrumentul de Citire Rapidă și peste ce probleme au dat. Unele dintre probleme nu le-a prevăzut pe parcursul pregătirii cursului, astfel că a trebuit să se adapteze și să le analizeze ad-hoc. Dar pe măsură ce avansa cu ședințele, se simțea tot mai stăpân pe sine și pe ceea ce oferea. Acest lucru venea într-o mare măsură și din testele pe care cursanții le dăduseră până acum și rezultate acestora, care în general arătau evoluție, uneori una chiar generoasă.